Fibrilatia atriala, cunoscuta si ca AF sau Fib-A, se refera la un ritm anormal al inimii, caracterizat de batai rapide neregulate, datorate unei afectiuni al sistemului electric cardiac. Din cauza distorsionarii semnalului, camerele superioare ale inimii, atriile, se contracta foarte rapid si neregulat.

Fibrilatia atriala incepe prin perioade ocazionale de batai anormale si progreseaza sau devine constanta in timp. In general, majoritatea episoadelor nu sunt acompaniate si de alte simptome; totusi, pot exista dureri toracice ocazionale, palpitatii, dificultati de respiratie si lesin.

Fiind un tip de tahicardie superventiculara, fibrilatia atriala mareste riscul atacului de cord, atacului cerebral sau dementa.

Incidenta
Conform Centrelor pentru Controlul si Prevenirea Bolilor (CDC), aproximativ 2.7 pana la 6.1 milioane de persoane din SUA sufera de Fib-A. Totodata, se noteaza faptul ca aproximativ doua procente din persoanele cu varsta sub 65 de ani si aproape 9% din persoanele de varsta egala sau mai mare de 65 de ani sufera de aceasta tulburare.

Conform publicatiei, Fib-A se inrautateste in timp iar durata de viata a barbatilor este de obicei mai scurta decat in cazul femeilor, in ciuda faptului ca femeile sufera intr-un numar mult mai mare de aceasta boala decat barbatii. Mai mult, persoanele de provenienta Europeana sunt mai predispuse la manifestarea tulburarii, comparativ cu Afro-Americanii.

Factorii de risc
Varsta si factorul de risc familial sunt principalele elemente periculoase pentru fibrilatia atriala. Conform WebMD, persoanele care au varsta de peste 60 de ani prezinta un risc mai mare de dezvoltare a bolii.

Potrivit publicatiei, indivizii mai in varsta sunt mai predispusi la formarea bolilor cardiace si a altor tulburari medicale ce pot conduce la fibrilatie atriala.

Citeste continuarea articolului aici: Managementul fibrilatiei atriale